Un sfarsit de saptamana superb in Poiana Florilor. Am fost impreuna cu prietenii, da, acei prieteni adevarati cu care simti ca infloresti impreuna. Natura ne-a oferit daruri peste daruri. Am facut o scurta plimbare la lacul din padure, pe care l-am gasit linistit si foarte serios, cu ultimii boboci de nuferi roz care asteptau cu rabdare admiratia din privirile noastre. Luciul apei era atat de clar incat puteam observa perfect cerul albastru cu norii pufosi si luna care … rasarea devreme.

Pe drum am gustat din toate fructele de padure ale toamnei.

-Oau, cate poroambe! Parca-s struguri. Ce bune sunt, au un sambure ca de pruna mica.

-Si macese,ce  multe macese! Au inceput sa se coloreze!

-Uite si cateva mure! Ce savoare au!

Ne miram si ne bucuram pe rand, de culori, de gusturi si de mirosul dulce de toamna, in caldura suava a razelor de soare.

Am simtit pacea si iubirea autentica, atat de rar intalnite si incelasi timp atat de simple, momente de o frumusete profunda, mult peste perceptia fizica si chiar emotionala.

Am constientizat brusc ca intensitatea si profunzimea trairilor era in legatura directa cu manifestarea unei virtutii rare, PRIETENIA. Toate aceste perceptii erau posibile doar in mijlocul prietenilor nostri si impreuna cu ei. Acele intalniri, dupa care, fiecare iese mai puternic si in acelasi timp mai sensibil.

Am vazut imaginea bustenilor din povestea lui Eckhart Tolle din Puterea Prezentului:

“Cand un bustean care abia a inceput sa arda este pus langa unul care arde puternic si dupa un timp este separat din nou, el va arde mult mai interns.” Eckhart Tolle.

Ce mai construim prin Poiana Florilor… cu lemn, pamant si piatra!

Ti-am tot povestit despre cuptorul din poiana, si uite ca, incet, incet i-am terminat si palaria. 

L-am acoperit cu bucatele de sindrila. Am tot socotit cum sa le asezam, cum sa le potrivim, in cele din urma am descoperit “regula de aur la sindrila”.

Primul rand se bate in doua straturi, primul strat continu cu fiecare bucatica asezata una langa alta, al doilea strat exact peste primul doar usor traslatat astfel incat fiecare bucatica de sindrila sa acopere imbinarea dintre sindrilele primului strat.

Urmatoarele randuri se bat intr-un singur strat, astfel incat se petrec tot timpul cate doua treimi din randul anterior de sindrila.

La final, acoperisul apare ca  o tesatura frumoasa in falduri si nuante de culori.

Iar cuptorul nostru, zis “locomotiva”, a demarat in forta la sfarsitul saptamanii si a copt cea mai gustoasa paine din lumea Poiana Florilor.

La masa in Poiana Florilor

Culori, arome si gusturi intr-o armonie perfecta! Gatite cu dragoste din produse proaspete si sanatoase!

Paine: faina integrala de grau,  secara si hrisca, in proportii egale, se framanta bine cu putina apa si un cubulet de drojdie. Se adauga un strop de sare si putin ulei de masline. Se lasa un pic sa creasca apoi se modeleaza in forme si se coc incet in cuptor.

 Tort de zmeura:

Start 1 (cacao)

1/2 l lapte se amesteca pe foc mic cu 5 linguri de tapioka, 5 linguri zahar brun si 5 linguri  cacao (sau praf de roscove). Se tine pe foc pana se ingroase un pic. Apoi se da  la o parte si se amesteca cu putina vanilie, o lingurita de unt,  1/4 kg biscuiti simpli maruntiti.

Start 2 (zmeura)

 1/2 l lapte se amesteca pe foc mic cu 7 linguri de tapioka, 5 linguri zahar brun si 10 linguri  zmeura. Se tine pe foc pana se ingroase un pic. Apoi se da  la o parte si se amesteca cu putina vanilie, o lingurita de unt,  1/4 kg biscuiti simpli maruntiti.

Dupa ce se racoresc, cele doua creme se aseaza in straturi pe un platou apoi se modeleaza si se orneaza dupa inspiratie.

Eu am folosit lapte de soia, unt de cocos, vanilie naturala si am ornat cu zmeura si frunze de menta.

A iesit delicios!

Te invit sa incerci! MERITA!

Am scris cu mare bucurie acest numar al jurnalului, am retrait momentele despre care ti-am povestit, sper sa-ti fie de folos si sa te bucuri de darurile mele.

In urmatorul numar voi anunta o noua zi a portilor deschise din Poiana Florilor si m-as bucura  sa te afli printre cei care vor veni.

Pana atunci, astept vesti de la tine! Cum esti, ce vrei sa cuprinda jurnalul, ce experiente vrei sa ne impartasesti?

Cu drag, Elena